Descărcați „Alfabetul”
în format PDF.
Alfabetul (El Alfabeto)
Învățând bine această pagină, vei putea citi
orice în spaniolă și sună ca un vorbitor nativ.
Numai asta te va duce mult
în călătoria ta de învățare a spaniolei!
Scrisoare
mayúscula - minúscula
numele literei în spaniolă
Aplicație
A - a
A
Abrir (a deschide)
¿Podrí a a brir l a puert a , por f a vor?
(Ați putea [lit:would you be able] să deschizi ușa, te rog?)
B - b
fi
Brincar (a sari)
El b urro b rincó de felicidad cuando vio las b ayas.
(Magarul a sarit de bucurie cand a vazut boabele.)
C - c
Ch - cap
D - d
ce
che
de
Cantar (a canta)
Me gusta c antar en el c arro a las c in c o, c uando voy a la c asa.
(Îmi place să cânt în mașina mea la 5 când merg acasă.)
Charlar (a discuta)
Ch arlamos în timp ce ch equeamos los ch eques.
(Am discutat în timp ce verificăm cecurile.)
Decir (a spune)
Te d igo că d ebes d arme el d inero este d omingo.
(Îți spun că trebuie să-mi dai banii duminica aceasta.)
E - e
F - f
G - g
H - h
eu - i
J - j
K - k
Ll
Ll - ll
M - m
N - n
Ñ - ñ
O - o
P - p
Q - q
R - r
rr
Niciun cuvânt stele cu „r dublu” în spaniolă
e
efe
GE
hache
i
jota
ka
ele
dublu l
eme
ene
eñe
o
pe
cu
erre
dublu r
Entender (a înțelege)
No e nti e ndo nada d e e so.
(Nu înțeleg nimic din toate astea.)
Firmar (a semna)
¿Puede rellenar este f ormulario y f irmarlo, por f avor?.
(Puteți să completați acest formular și să îl semnați, vă rog?)
Gustar (a place)
A la g ente le g usta g ritar cuando está emocionada.
(Oamenilor le place to țipă când sunt entuziasmați.)
Hablar (a vorbi)
H ay dos h ermanos que saben h ablar español.
(Sunt doi frați care știu să vorbească spaniola.)
Ir (a merge)
Ella neces i ta i ra la t i enda para comprar com i da.
(Trebuie să meargă la magazin să cumpere mâncare.)
Jugar (a juca)
Los j óvenes quieren j ugar al fútbol.
(Tinerii vor să joace fotbal.)
Kilometru (Kilometru)
¿Cuántos metros tiene un k ilómetro?
(Câți metri într-un kilometru?)
Leer (a citi)
L a mujer l ee un l ibro diariamente.
(Femeia citește zilnic o carte.)
llamar (a se numi [pe sine])
Eu voi fi Roberto Garcia.
(Numele meu este [lit: mă numesc] Robert Garcia.)
Arată (a arăta)
M e m ostró el m ostrador_cc781905-5cde-3194-5cde-3194-bb3bcf-13d6 donde bb3bcf-133_
(Mi-a arătat tejgheaua unde se afla cana [ora necunoscută].)
Necesitar (a avea nevoie)
Nu ecesitamos să ieșim acum mismo.
(Trebuie să plecăm chiar acum.)
Ñoñear (a se văita)
Los ni ñ os de la se ñ ora siempre están ñ o ñ eando .
(Copiii femeii se plâng mereu.)
Obedecer (a asculta)
Debes o bedecer a tus padres.
(Tu trebuie/ar trebui să te supui părinților tăi.)
Poder (a putea / a putea)
No p uedo hablar mucho es p añol.
(Nu pot vorbi [lit: incapabil să vorbesc] multă spaniolă.)
Querer (a vrea)
Q uiere q uitar la ropa mojada.
(El/Ea/Vrei să-ți ia hainele ude.)
Romper (a rupe)
(A ella) Se le r ompió un vaso, pe r o tiene ot r os.
(A spart un pahar, dar are altele.)
El Perro (cainele)
El pe rr o ladra cuando pasan los ca rr os.
(Câinele latră când mașinile trec.)
S - s
T - t
U - u
V - v
W - w
X - x
Y - y
Z Z
ese
te
u
ve
dublu ve
echis
i griega
zeta
Sabre (a sti)
Pedro s abe hablar s iete idioma s .
(Petru știe [cum să vorbească] șapte limbi.)
Tener (a avea)
T ienes t res ins t rumen t os.
(Ai trei instrumente.)
Usar (a folosi)
P u edes u sar mi cel u lar, si lo necesitas.
(Puteți folosi telefonul meu mobil dacă aveți nevoie de el.)
Vivir (a trăi)
V i v o cerca de un v alle. _cc781905-5cde-3194 -bb3b-136bad5cf58d_
(Locuiesc lângă o vale.)
El Wafle (vafa)
Noaptea cărem să cumpere vafele.
(În seara asta vrem să mâncăm (ale) vafe.)
Xerocopiar (a fotocopia)
Voy a xerocopiar estos formulars.
(Voi xeroxa aceste forme.)
Yuxtaponer (a juxtapune)
Las pinturas y uxtapuestas creează o senzație nouă și modernă.
(Picturile juxtapuse creează o senzație nouă și modernă.)
Zanjar (a stabili)
Pablo a dezvăluit problema cu identificarea înainte de a lucra pentru compania. bb3b-136bad5cf58d_
(Paul trebuie să rezolve problema cu actul său de identitate înainte de a lucra pentru companie.)
The Vowels (Las Vocales)
A - a, E - e, I - i,
O - o, U - u
Un Dicho (o vorbă)
A, E, I, O, U, el burro sabe más que tú. _cc781905-5cde-3194-bb3b-136bad5-cf581d_136bad5-cf58d_136bad5-cf58d_136bad5-cf58cd
(A,E, I, O, U, măgarul știe mai multe decât tine.)
Diphthongs (Las Diptongos)
ai -> c ai go (cad / cad)
au -> jaula ( cușcă)
ay -> hay (există/există)
ei -> reinar (a domni)
eu -> Europa (Europa)
ey -> rey (rege)
ia -> hacia (spre)
adică -> cien (o sută)
io -> rio (râu)
iu -> ciudad (oraș)
oi -> oir (a auzi)
oy -> voy (Merg / merg)
ua -> guantes (mănuși)
ui -> cuidado (atenție / fii atent)
ue -> luego (atunci)
uo -> cuota ( taxă)
Informații Importante: (Informații importante)
> Á á, É é, Í í, Ó ó, Ú ú : Estas vocales con tilde (acento) NO se pronunță diferit a las demás, pur și simplu tienen tilde (acento) para que el lector sepa cuál sílaba debe acentuar. (Aceste vocale accentuate nu sunt pronunțate diferit, sunt pur și simplu accentuate pentru a ști ce silabă este accentuată când vorbiți.) _cc781905-5cde-3194-bb3b-58d6
> „B” și „V” sunt atât de apropiate în pronunție încât atunci când scrie nume, un vorbitor nativ spaniol poate cere să clarifice dacă este „B” sau „V”. Ei pot folosi unul dintre mai mulți termeni sau expresii pentru a clarifica: „be larga o ve corta”, „be alta o ve baja”, „be de burro o ve de vaca” sau ceva similar. „V” poate fi denumit „uve” [oobay], dar în primul rând în Spania și nu în țările din America Centrală și de Sud.
> „CH, LL și RR” au fost inițial litere separate până de curând și pot provoca confuzie în anumite dicționare în care Cinco ar fi fost înaintea lui Chavo în ordine alfabetică.
> „C”, la fel ca în engleză, scoate un sunet „kah” atunci când este plasat în fața „a,o, & u” ca în carro [Karro], Cota [Kohtah], Cumplir [Koompleer] și un sunet „Sss” când se află în fața „e sau i”, ca în Cinco [Sinkoh] sau Cero {Sayroh]. În Spania, „Ci” sau „Ce” ar determina „C” să producă un sunet similar cu „TH” englezesc: Cinco [Thinkoh].
> „D” atunci când la începutul unui cuvânt seamănă mult cu „D” englezesc, totuși, când se află în mijlocul unui cuvânt, sună ca sunetul „TH” englezesc.
> „G” sună asemănător cu „G” englezesc, ca în cuvântul Bun, când vine înaintea unui „a”; gato [Gahtoh], un „o”; gota [Gohtah] sau „u”; gustar [Goostar], dar când vine înaintea unui „e” gente [Hentay] sau „i” girar [Heerahr] sună ca sunetul „H” englezesc.
> „H” este tăcut în spaniolă: hotel [Ohtell]
> „J” este similar cu „H” englezesc: jabon [Habohn]
> „K” și „W” sunt folosite numai cu sistemul metric Kilómetro și cuvinte importate precum Karate sau Walki-Talki.
> „Ll” și „Y” sună ca „Y” englezesc atunci când se află în fața unei vocale precum yo-yo, dar pot avea și ușoare variații în funcție de țară. În unele zone, ar suna similar cu jee-ul din jeep spus ușor înainte de y: llamo {Jeeyamoh].
> „ Ñ” conform concepției moderne a alfabetului, aceasta este singura literă care nu există în alfabetul englez. Sună ca sunetul „ny” așa cum este pronunțat în cuvântul „canion”.
> „Q” sună ca litera engleză „K”: quinto [Keentoh]
> „R” și „RR” fac celebrul sunet trillat spaniol. Singurul „R” va scoate sunetul trillat doar când se află la începutul unui cuvânt, dar când este între două vocale va suna ca „D” englezesc, dar mai ușor și ca „R” englezesc atunci când este în fața unei consoane.
> „X” va suna ca „X” englezesc când vine după o vocală ca în éxito [Exseetoh] și va suna ca „S” englezesc când vine la începutul unui cuvânt precum xilófono.
> „Z” sună ca „S” englezesc, cu excepția Spaniei, unde sună ca sunetul „TH” englezesc.
